miercuri, 6 octombrie 2010

Ce nu te omoara te handicapeaza sau te face mai puternic.


Yeeeaaaah bine ati (re)venit. Cred ca sunteti foarte nepregatiti pentru o portie de scris de ciorbar piroman frecat cu unsoare verde (de la zgalbaceala verde, desigur).
Acu sa va (des/in)cant; va zic ca am doar 2 simfonii privite care se pot batea cu picioru pe tavan(ca la muste) sau in farfuria de ciorba (ca la pisaloage). Una din ele este asta cu sfarsitul lumii. "O sa ne cada meteoritii in cap si o sa ne faca mai praf ca un cosmograf" , "Vine Soarele si ne incinge un zuluf si se face generator de tampoane mancatoare de crema de pantofi!!" sau "Trebuie sa ne facem buncar anti-atomic unde sa indesam pizza cu gust de vanilie roz caramelizata si un pahar de Pepsi cu aroma de kiwi! O sa fie asa de cul incat o sa se traga apa singura si jointu' o sa se ruleze singur fin!! :-bd"

A doua este una mai tushata, mai stroglasitoare glositoare(de la gloss) si mai stringenta. E exact faza cand intalnesti o oaza intr-un desert dupa ce l-ai strabatut 10 minute si te arunci cu totu' in nisipul mintii tale; e la fel de beton ca si un cuier in perete sau fix in tocu' usii si tu sa nu-l vezi si sa spargi usa la fel cum spargi o sticla de vin rosu vineri seara dupa 12. Toate astea scuipand curcubee si excretand glume proaste cu prietenii din fata blocului. si sa nu uitam de glumele alea cu ceafa goala! pac pac, dar despre alea vorbim alta data. Uite zmadalca simfonoasa : luati si dormiti.

Noroc pe caile haiducului cefalos cu lantz de aur cat hipocentaurul de gros :)

2 comentarii: