A trai printre oameni

Dupa ce cunosc un om, ma intreb de calitatea vietii sale. Nu exista criterii precise de apreciat calitatea vietii : exista doar norme empirice si modele acceptate. Calitatea vietii unui om are ca baza calitatea fiintei individuale si se verifica in relatia cu altul. Asadar il cautam pe om in mijlocul grupului, in ghearele lumii, in maxilarele anturajelor. Puntile sufletesti se infiripa greu si se rup repede. Si totusi oamenii se aduna, se expun, se suporta, se resping, se mananca, se cern. Aleg din preajma mea cateva grupuri oarecum structurate, cristalizate intr-o forma sau alta. Le observ liber, fara grila specialistului si filtrul omului de stiinta, fara clasificari savante, sine ira et studio.
Grup extravertit
Grup introvertit
Grup de defulare
Grup elevat, dar entropic

Adevaruri Elementare 

Inteleptii spun multe despre calitatea traitului : a  invata pretul lucrurilor obisnuite. A redescoperi adevaruri elementare. A invata sa iubesti un om, un oras, un vrajmas. A saluta soarele. A gandi actul respiratiei si actele cotidiene. A descoperi intelepciunea trupului. Sa-ti gandesti trupul ca pe un mod de relatie cu semenul. A constientiza suprafata de contact intre tine si mediu.

Echilibru nu e o ipostaza inerta, ci starea de dupa o zdruncinare. Semnalul de control ca aceasta zdruncinare a trecut este bucuria. 

Oamenii se intrec intre ei, se provoaca la o continua competitie, uneori nimicitoare. Unde exista trebuinta de dominare, nu exista prietenia. Si trebuinta de dominare este foarte multa. Setea de sine e prea mare.

Ni se activeaza capacitatea de a recepta raul necesar.

Un personaj care isi stricase viata gasea taria sa zica : acest amestec de frumusete si mizerie, aceasta suma de intamplari placute si execrabile, constituie totusi viata mea. 

A sti asta.

SI A PRIVI in fata cat mai multi oameni. Se spune ca vanatorii de capete, la un trib de salbatici, nu-si mai ucideau victima, daca ii vedeau fata.